Separati de doua destine

O data cu venirea noptii,cerul a inceput sa prinda viata!Stelele sclipeau puternic,dar,cu toate acestea,inca nu era totul perfect! Lipsea ceva:Luna!Se lasa asteptata de intregul univers.Dar iata ca in cele din urma isi facea aparitia.Ca o bucata uriasa de cascaval ce apare pe bolta cereasca in fiecare noapte.Uitandu-ma la cer am auzit mici strigate gingase!Am realizat ca de faot era un cantec fredonat de greierasi.Si ei erau la fel de fermecati de misterioasa noapte!Numaidecat am zarit minuscule stele care misunau prin iarba.Erau defapt licuricii,care zburdau incantati prin noapte! Prin sat nu se mai auzea nimic,era atata liniste..Era ca si cand noaptea prindea viata pentru ultima oara! Dintr-o data,cerul s-a intunecat,luna s-a ascuns dupa nori,iar in cele din urma a venit furtuna!A luat cu ea toate minunatiile cerului.Doar fulgerele mai luminau din cand in cand cerul!O data cu furtuna,Intunericul a plecat.Acum eu trebuie sa-mi afc aparitia,iar razele mele vor acoperii intreg pamantul!A ramas doar o amintire,s-a dus totul la fel de simplu cum a inceput. Traim in alte lumi,separate de doua destine!

Visul

Eram plina de prospetimea ierbii si respiram aerul rece al diminetii.Eram treaza,dar nu puteam sa deschid ochii caci imi doream sa-i mai vad chipul acestei fiinte,care mi-a tulburat somnul,macar o clipa.Nu cunosteam acest inger cu bucle negre si ochi albastri,insa se infiripa iubirea intre noi,numai din priviri si zambete. Un fior rece si salbatic mi-a tranversat tot corpul si am deschis ochii odata cu un strigat de spaima si surprindere.Nu eram in patul meu si nici acasa.Ma aflam intr-un spatiu feeric. Imbracata intr-o rochie alba,stateam langa lacul codrilor albastri incarcat de nuferi galbeni.Vantul adia lin printre cositele mele despletite atinse de razele soarelui.Codrii ma imbratisau si ma aparau de toata rautatea oamenilor. Si totusi,ce cautam eu aici?Cum am ajuns inapoi acasa?Aceste sunt intrebarile ale caror raspunsuri inca le mai caut.Atunci nu voiam sa le aflu,ci asteptam parca pe cineva.Un freamat interior ma tinea tintuita acolo in asteptarea necunoscutului. Cuprinsa de farmec am observat cum seara ajunge dealul din fata mea,cu stelele scaparandu-i in cale. Am privit cum o luna trecea pe cer,sfanta si clara.In lumina ei am vazut o silueta ce parea umana.Am alergat onspre ea,nu stiu cat,poate o vesnicie.Iar cand am ajuns-o,am vazut chipul baiatului din vis.Il iubeam si inca il mai iubesc.L-am atins si am fost pradata de iubire... M-am trezit acasa,toti spun ca a fost un vis,dar eu stiu ca a fost adevarat.Pentru ca chipul lui mi-a ramas intiparit in minte si in suflet...